Acest instrument a fost testat în trei țări în cadrul proiectului MEET. Acestea au inclus Austria, Slovenia și România. Partenerul austriac JIT a lucrat cu tineri cu vârste cuprinse între 12 și 23 de ani prin activități de lucru cu tinerii în spații deschise și de intervenție stradală. Obiectivele pilotului au fost susținerea stimei de sine a participanților, educarea cu privire la o imagine corporală sănătoasă, sensibilizarea cu privire la hărțuire, gestionarea stresului și a furiei și promovarea empatiei și a siguranței emoționale. Proiectul-pilot din Slovenia a fost derulat cu elevi cu vârste cuprinse între 13 și 14 ani din școlile primare (clasaa IX-a). Proiectul-pilot din Slovenia s-a concentrat pe dezvoltarea competențelor emoționale și a empatiei, abordarea stresului și a anxietății, reflectarea critică asupra influenței mass-media și a imaginii corporale, precum și îmbunătățirea comunicării și a relațiilor cu colegii.

Experiența pilot din România: Instrumentul „Traffic Lights” a fost testat și în România în două contexte educaționale diferite: la CSEI „Christiana” din Bocșa, într-un mediu de educație incluzivă cu elevi cu nevoi educaționale speciale, și la Liceul „Mathias Hammer” din Anina, cu elevi de liceu cu vârste cuprinse între aproximativ 14 și 16 ani. Sesiunile au implicat grupuri de 15 și 24 de participanți și au fost facilitate în persoană de un psiholog autorizat, cu sprijinul membrilor echipei de proiect. În ambele sesiuni din România, instrumentul a generat un nivel ridicat de implicare și a fost perceput ca fiind ușor, plăcut și sigur de utilizat. Participanții au apreciat posibilitatea de a răspunde la întrebări prin intermediul unor cartonașe colorate în loc să vorbească, mai ales atunci când întrebările erau mai personale. Facilitatorii au observat că formatul nonverbal a redus presiunea, a încurajat participarea elevilor mai tăcuți și a creat un puternic sentiment de siguranță și deschidere în cadrul grupului. Proiectul-pilot din România a arătat, de asemenea, că instrumentul este deosebit de eficient în grupuri mixte sau vulnerabile, inclusiv în rândul elevilor cu nevoi educaționale speciale, deoarece permite o participare egală fără a necesita o dezvăluire verbală imediată a informațiilor personale. În același timp, unii participanți au dorit să ofere explicații verbale după vot, ceea ce a demonstrat că activitatea poate funcționa nu doar ca un mijloc de spargere a gheții, ci și ca o punte către o discuție de grup mai profundă atunci când este facilitată cu flexibilitate. În toate cele trei țări, instrumentul „Semaforul” a fost utilizat pentru verificarea stării emoționale între sesiuni, în timp ce echipele din Slovenia și Austria l-au folosit și ca modalitate de a împărtăși opinii cu privire la subiecte tabu. S-a dovedit a fi deosebit de valoros pentru a le permite participanților să-și exprime opiniile fără influența imediată a dinamicii de grup sau a presiunii colegilor. Permițând indivizilor să răspundă mai întâi non-verbal, instrumentul a creat un punct de intrare mai sigur în discuție, a încurajat răspunsuri mai sincere și a sprijinit includerea participanților mai tăcuți. Facilitatorii au considerat instrumentul un mijloc util și vizual de a iniția conversația. De asemenea, a fost perceput ca un instrument util pentru încurajarea auto-reflecției și pentru consolidarea încrederii și a deschiderii în grupuri mici. Instrumentul s-a dovedit a fi deosebit de potrivit pentru grupurile care includeau participanți cu un nivel mai scăzut de încredere în exprimarea verbală, anxietate socială sau nevoi educaționale speciale. Acesta a fost eficient atât în medii școlare incluzive, cât și în mediile obișnuite de liceu, în special acolo unde facilitatorii au urmărit să creeze un punct de plecare sigur pentru discuție și să încurajeze participarea elevilor care, altfel, ar fi rămas tăcuți.